Archive for the ‘istorie’ Category

Cati politicieni si ziaristi romani s-au „spovedit” la americanu`rusilor de la Ambasada SUA din Bucuresti ?!

octombrie 19, 2010

Harold Nicholson, spion ruso-american la Bucuresti, in anii `90.

Un excelent articol, scris de Tiberiu Iacob pe „Inpolitics”, despre un urias scandal de spionaj petrecut la Bucuresti, in primii ani de dupa Revolutie, care poate explica evolutia poticnita a Romaniei, a clasei politice si a formatorilor de opinie… in perioada postcomunista.

Cati politicieni si ziaristi romani ai vremii , cati organizatori ai Pietii Universitatii nu si-au descarcat sufletul in intrevederile cu acest inalt functionar al Ambasadei SUA la Bucuresti, fara sa-si dea seama ca ofurile lor antiiliesciene ajungeau mai intai pe la Primakov, seful de atunci al KGB, la Moscova.

Sa ne mai miram ca acest caz este aproape uitat in Romania si ca  societatea romanesaca penduleaza in mod inexplicabil, cand spre vest cand spre est, functie de omul cui ajunge pe functii importante in Administratia Romaniei?

Redau mai jos un fragment din acel articol:

” imediat după căderea regimului Ceaușescu, CIA a numit la conducerea centralei sale de la București un agent cu experiență, pe nume Harold James Nicholson (foto). Profitînd de căderea regimului comunist și de vidul contra-informativ care, potrivit lui Virgil Măgureanu, ar fi durat pînă la cristalizarea noilor servicii românești, serviciul secret american a demarat o acțiune amplă de racolare de noi colaboratori, coordonată de Nicholson timp de doi ani. Exact în acea perioadă se năștea noua clasă politică de la noi, cu nume precum Adrian Năstase, Petre Roman, Corneliu Vadim Tudor, Vasile Blaga, Adrian Severin, Dinu Patriciu, Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu, Radu Vasile, Emil Constantinescu și mulți alții, care continuă, unii dintre ei, să aibă și azi un cuvînt greu de spus. O parte dintre aceștia au avut în mod cert contacte în anii de după revoluție cu ambasada SUA, locul de unde își lua ”lumină” opoziția de atunci sau liderii nou-formatei societăți civile autohtone.

Un fenomen contrar, dacă vreți, orientării spre Moscova a altei categorii de lideri autohtoni, care avea loc în aceeași perioadă, în continuarea unor legături mai vechi. Despre Virgil Măgureanu, șef al SRI pe atunci, spre exemplu, s-a aflat abia în 2003 că, la scurt timp după numirea în post, s-a întîlnit în aprilie 1990, în secret, la Moscova cu Evgheni Primakov, șeful KGB. Este limpede ca lumina zilei, deci, că, în perioada rezidenței la București, Nicholson a avut importanta misiune a racolării și pregătirii unui lot masiv de politicieni, afaceriști și vectori de opinie autohtoni, în special din rîndul opozanților regimului fesenist, considerat de sorginte moscovită. Nimic ieșit din comun pînă aici, la urma-urmei însuși Iuliu Maniu, politician de excepție, artizan al Marii Uniri de la 1918, erou-martir, a fost deconspirat ulterior ca agent secret aflat pe lista de plată a englezilor, cu numele de cod TOM.

Problema reală a apărut cîțiva ani mai tîrziu, în noiembrie 1996, cînd Nicholson a fost arestat de FBI pe aeroportul Dulles, sub acuzația de a fi agent al Moscovei, de ani de zile. Nicholson și-a recunoscut faptele și a scăpat de condamnarea la moarte, el executînd în prezent o condamnare de 23 de ani de închisoare. Este, pînă azi, agentul CIA cu cel mai înalt grad care a fost condamnat pentru spionaj, în SUA. Spre stupoarea generală, arestarea fiului său, anul trecut, a scos la iveală faptul că activitatea pro-moscovită a tatălui fusese continuată, bine mersi, de către Nicholson junior.

Concluzia se impune de la sine: toată rețeaua de colaboratori români, inclusiv politicieni, creată de CIA după revoluție, se aflase, permanent, în mîinile Moscovei, care a putut opera liniștită, probabil, în anii care au urmat, prin mijloace specifice, o veritabilă selecție ”naturală”, ori o exploatare în orb, a acestora. Arestarea lui Nicholson ar putea explica dispariția ulterioară din prim plan a unor politicieni români de prim rang, considerați de viitor, dar, la fel de bine, e posibil ca și azi, unii dintre factori de influență ai SUA la București, racolați de Nicholson, să sugă pe șest de la țîța Rusiei, ceea ce ar putea explica multe meandre stranii ale politicii dîmbovițene. Mai ales în anii electorali, cînd ba apare un scandal tip ”firul roșu cu Moscova”, ba se fac vizite de taină în Rusia șamd. (Bogdan Tiberiu Iacob) „

GRANADA. „Nu plange ca o femeie cetatea pe care n-ai aparat-o ca un barbat”

octombrie 15, 2010

Granada, ultimul emirat maur din Europa, eliberata de regii catolici Ferdinand si Isabela in anul 1492, dupa o stapanire maura de 800 ani.

Ei sunt regii catolici care au finalizat Reconquista spaniola la anul 1492, reprezentati pe fatada Catedralei din Salamanca.

In anul 711, un rege vizigot din Spania a avut proasta idee de a cere sprijinul emirului Tarik, care stapanea Nordul Africii, pentru a-l invinge pe unul dintre rivalii sai. Tarik a trecut Stramtoarea Gibraltar ( ii si poarta numele in limba araba),  l-a infrant pe rivalul regelui vizigot si n-a mai plecat. Asa a ajuns Spania stapanita de doua dinastii maure, pe durata a mai mult de 8 secole.

Ultimul rege maur de la Palatul Alhambra din Granada, un tanar nefericit, pe nume Boabdil, a predat cheia orasului invingatorilor sai Ferdinand si Isabela. Acestia i-au crutat viata cu conditia ca el si intreaga curte sa faca drumul intors spre Africa, prin Stramtoarea Gibraltar, locul prin care stra… stra… stramosul sau Tarik cucerise Spania in anii  711- 715.

Drumul spre Gibraltar trecea peste muntele Padul. De acolo Boabdil a privit, in lacrimi, pentru ultima oara cetatea Granada. Se spune ca mama sa, sultanita Aixa, i-a adresat atunci celebra fraza: „Fiule, nu plange ca o femeie cetatea pe care n-ai aparat-o ca un barbat”.

Acum se poate spune ca maurii au plecat dar cultura maura sau neomaura a ramas… in tot ce respira la Granada si in toata Andalucia.

Granada-panorama dinspre Alhambra

Gradinile Alhambra

Gradinile Alhambra

Curte interioara la Alhambra

 

Replica crestina la Alhambra

Bolta maura in Palatul Alhambra

Curte interioara maura la Alhambra

Coloane de sustinere in arhitectura maura

Romanii din TIMOC(Serbia) vorbesc limba vlaha…zice Belgradul!

septembrie 1, 2010

După ce au preluat controlul asupra Consiliului Naţional al Minorităţii Române, autorităţile sârbe pregătesc o nouă lovitură împotriva „vlahilor“ de pe Valea Timocului. Belgradul pregăteşte, pentru luna septembrie, interzicerea limbii române în Valea Timocului, pe considerentul că vlahii nu ar fi români.

Noua conducere a Consiliului Naţional al Minorităţii Române/Vlahe din Serbia (CNMRS), formată din socialişti şi democraţi, de orientare antiromânească, intenţionează ca, în septembrie, să anuleze directiva referitoare la limba oficială a timocenilor. Adoptată de fostul consiliu în urmă cu doi ani, această directivă statuează limba română literară drept limba maternă a românilor/vlahilor.

Dacă reuşeşte, demersul va anula strădaniile de ani de zile ale organizaţiilor româneşti din Timoc de a ţine piept politicii de asimilare practicată de statul sârb. În tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti, care continuă să susţină Serbia în problema Kosovo, dar şi în demersurile de integrare euro-atlantică, nu fac nimic. În schimb, România are grijă de minorităţile altor state.

Astfel, anul acesta statul român cheltuie de la buget 20 de milioane de euro pentru aproximativ 2,5 mi­li­­oane de etnici ai minorităţilor naţionale din România. În acelaşi timp, autorităţile de la Bucureşti au pre­gătit pentru românii care trăiesc în afara graniţelor un buget de doar un mili­on de euro, care va mai fi probabil micşorat din cauza crizei.

CITITI MAI MULT IN „Adevarul International”

http://www.adevarul.ro/international/europa/Romanii_din_Timoc-infiltrati_de_sarbi_0_327567824.html

Proiect de Lege privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist

august 19, 2010

EXPUNERE DE MOTIVE

……………………………………………………………….

Faţă de cele prezentate, vă propunem, spre adoptare, prezenta Lege privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice.

PREŞEDINTELE EXECUTIV AL INSTITUTULUI DE INVESTIGARE A CRIMELOR COMUNISMULUI ŞI MEMORIA EXILULUI ROMÂNESC,

Ioan STANOMIR

SECRETAR GENERAL AL GUVERNULUI,

Daniela Nicoleta ANDREESCU

Avizat,

MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE,

Sebastian Vladescu

MINISTRUL JUSTIŢIEI,

Cătălin Marian PREDOIU

MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE,

Mihai Constantin SEITAN

MINISTRUL ADMINISTRAŢIEIŞI INTERNELOR,

Vasile BLAGA


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                                         SENATUL


LEGE

privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice

Având în vedere faptul că statul comunist s-a întemeiat pe o reţea instituţională al cărei scop a fost perpetuarea unui regim ilegitim şi criminal, Fiind călăuzit de principiul justiţiei sociale şi al reparaţiei morale,Parlamentul României adoptă prezenta Lege:

ART. 1

Prezenta lege reglementează sistemul de pensii acordate pentru perioada 1945-1989 unor responsabili ai regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice, prin care s-au comis abuzuri împotriva persoanelor şi au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

ART. 2

În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) membru al nomenclaturii comuniste – membru al elitei comuniste care a ocupat o funcţie în cadrul nomenclaturii Partidului Muncitoresc Român şi a Partidului Comunist Român, consacrându-se exclusiv muncii din această organizaţie şi având sarcini precis delimitate şi retribuite în cadrul aparatului de partid;

b) lucrător al securităţii statului – ofiţeri, subofiţeri, angajaţi civili, care au activat în cadrul Securităţii, Ministerului de Interne şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor, indiferent de statutul lor actual;

c) magistrat – judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi care, în perioada 1945-1989, au fost implicaţi în instrumentarea unor procese politice, indiferent de statutul lor actual.

ART. 3

(1) Cuantumul pensiei ofiţerilor, subofiţerilor şi angajaţilor civili ai Securităţii, Ministerului de Interne şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor condamnaţi irevocabil pentru acte de represiune pe motive politice, prin care au fost comise abuzuri împotriva persoanelor şi au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţilor fundamentale ale omului se stabileşte la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

(2) Stabilirea în acest mod a cuantumului pensiilor se face, începând cu luna următoare celei a hotărârii judecătoreşti irevocabile. Hotărârea judecătorească se comunică de către instanţa de judecată Casei de Pensii, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a acesteia.

ART. 4

(1) Cuantumul pensiei ofiţerilor, subofiţerilor şi angajaţilor civili ai Securităţii, Ministerului de Interne şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor din perioada 1945-1989 care au fost declaraţi lucrători sau colaboratori ai Securităţii, potrivit reglementărilor legale cu privire la accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, se stabileşte la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

(2) Stabilirea în acest mod a cuantumului pensiei se face începând cu luna următoare celei a datei publicării hotărârii judecătoreşti irevocabile în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Hotărârea este comunicată casei de pensii de către Colegiul CNSAS în termen de 30 de zile de la publicare.

(3) Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele competente şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, până la adoptarea prezentei legi, vor fi comunicate casei de pensii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.

ART. 5

(1) Cuantumul pensiei foştilor membri ai nomenclaturii Partidului Muncitoresc Român şi ai Partidului Comunist Român şi magistraţilor din perioada 1945-1989, condamnaţi irevocabil pentru acte de represiune pe motive politice prin care au fost comise abuzuri împotriva persoanelor şi au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului se stabileşte la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

(2) Stabilirea în acest mod a cuantumului pensiei se face începând cu luna următoare celei a hotărârii judecătoreşti irevocabile. Hotărârea judecătorească se comunică de către instanţa de judecată Casei de Pensii, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a acesteia.

ART. 6

(1) Cuantumul pensiei foştilor activişti ai Partidului Muncitoresc Român şi ai Partidului Comunist Român şi magistraţilor, din perioada 1945-1989, care au fost declaraţi lucrători sau colaboratori ai Securităţii, potrivit reglementărilor legale cu privire la accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, se stabileşte la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

(2) Stabilirea în acest mod a cuantumului pensiei se face în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3) ale articolului 4.

ART. 7

(1) Hotărârile judecătoreşti prevăzute la art. 3 alin. (2) şi la art. 5 alin. (2) din lege sunt hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit competenţei materiale ce le revine în baza dispoziţiilor Codului de procedură penală.

(2) Acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutită de taxă de timbru. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs, în condiţiile legii.

ART. 8

Ministerul Finanţelor Publice va emite, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi norme de aplicare a acesteia.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 şi ale articolului 76 alineatul (2) din Constituţia României, republicată.

Preşedintele Camerei Deputaţilor,           Presedintele Senatului,

NOTA

IICCMER a înaintat Direcției pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului aceasta nouă formă a proiectului de Lege privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicați în acte de represiune pe motive politice.

Evenimentele din 1989 comentate de un ofiter de informatii interne

august 8, 2010

Din REVISTA VITRALII-LUMINI si UMBRE


(continuare)

Scris de G-ral (r) Vasile Malureanu

CEAPUCIURILE

august 7, 2010

Blana... sarutului 🙂

Scris de PLANO pe 27 iulie 2008 pe Portalul Intersectii

C e a p u c i u r i l e– I-

Tare greu mai mergeau lucrurle prin CAP-uri! Ca de-aia le si poreclisera taranii …CeAPuci-uri ! Adica te alegeai doar cu ce mai apucai noaptea de prin tarlale!
Mai in fiecare comuna era cate un taran….. din ala hatru, care spunea vorbe cu bataie lunga. Nimeni nu-l intrecea insa pe nea Vasile dintr-o comuna din sudul tarii! Nu se ferea nici de autoritati… ca mai aflase el niste soparlite pe la radio. Spunea, la o tuiculita…. la Bufet, ca nu numai americanii au lasat lumea sloboda la gura… ba si sovieticii au un sef insemnat pe frunte, care le-a permis rusilor sa-si dezghete limba .
Dadu insa de o belea! Pe vremea aia nu aveai voie sa sacrifici taurinele! Cum vaca i-a fatat doi vitei…asa …cam pe toamna, dupa ce a dat bruma, a taiat unul din vitici pentru consumul familiei! Se sfarsise aproape si carnea din frigider cand seful de post i-a batut la poarta si l-a luat la intrebari unde este vitelusul? Cineva il parase. ..ca l-a taiat!
– Iote-l sefule in ceair… ca abia il opri sa nu mearga pa izlaz dupa ma-sa!
– Nea Vasile… nu ma prostesti cu una cu doua pe mine ! Uite ce scrie aici.. ! Mie sa mi-l arati pa geamanul vitelului din ceair!
– Asa e domn sef… da` p-al doilea l-a pierdut vaca pe camp ! S-a dus in alta ciurda ca… nu putea sa-i sufera pe amandoi sa suga!
– Si ce-ai fi vrand, acuma… sa te bag la culpa comuna cu vaca pentru disparitia vitelului ? D-ta esti autorul principal : l-ai taiat! Da aici o declaratie ca esti de acord sa -ti controlez casa, deveni autoritar militianul… in timp ce scotea o fila de scris din porthart!
– Nu stiu carte domn` sef ! incerca Vasile.
– Bine, scrie o declaratie ca nu stii carte, il lua peste picior reprezentantul legii!
Dupa formalitatile de legalitate, seful de post se duse direct la lada frigorifica unde mai erau doua pachetele inghetate de carne.
– Ia zi-i nea Vasile ce e cu carnea asta aici?
– Am cumparat-o din hala de la Valcea, domn sef. Doar stiti ca de cand cu noul prim secretar se gasesc de toate in piata… vru nea Vasile sa-l imbuneze pe sefu` de post.
– Hai sa ne uitam si-n podul grajdului, isi lua militianul avant, ca nu cred sa te fi lasat pe d-ta inima sa arunci pielea
vitelului !
I se muiau picioarele lu` nea Vasile in timp ce punea scara spre gura podului! Se gandea in sinea lui ca mai bine ingropa pielea decat sa-i dea sare ca s-o pana la uscat in pod!
Corpul delict gasit, intocmit dosar penal !
S-a prezentat Vasile la Judecatorie, ca inculpat, pentru sacrificare de animale…. fara autorizatie!
– Inculpat Vasile…..recunosti fapta? ii lua judecatorul interogatoriul !
– Da, domnule judecator!
– Pai… si de ce ai taiat vitelul ?
Am crezut ca este al meu, domn` judecator!

C e a p u c i u r i l e -II-

Vasile se intoarse de la Judecatorie cu pareri impartite.
De cum intra in curte nevasta il privi iscoditoare:
– Ei, Vasile, ce facusi, iti pusera si tie pielea pa bat? Tare capos si hapsan mai esti! Nu-ti ajungea ca ai avut carne pe masa, o saptamana …te-ai mai hupit sa pastrezi si pielea vitalului! Tu nu ai vazut ca toti din comuna arunca pielea ca sa nu dea de necaz ?
– Asa iesi…ce sa fac? Da` te-ai fi bucurat tu, nevasta, daca gaseam un samsar care sa duca pielea la tabacit sau s-o predea la Deceau…pentru fabrica? Mai luam si eu un ban…  d-aia am pastrat-o in pod !
– Na acum… o sa rada toti din sat… ca esti puscarias!
– Fa, scapai numai c-o amenda, cam piperata, da` il induplecai pa judecator sa nu ma duc la parnaie! Mai mult vorbi eu decat advocatul ala pa care mi-l tocmira ei! Zisa ca apreciaza sinceritatea mea si ca nu as fi eu ..asa ..pericolos! Cata el un lidice prin cartulia penala ca sa-mi dea numai amenda! Da` imi dete si un termen de incercare sa nu mai calc stramb. Ale dracu de legi mai facura astia… ca ajunsai sa dau pa vitelul meu mai mult decat l-as fi cumparat. Sanatos sa fiu ! Castig eu de la combinat sa platesc amenda! Al dracu de vital ca era sa-mi pierd si serviciu pentru pielea lui!
– Si nu poti sa nu platesti, Vasile ?
-Musai trebuie sa platesc ca de nu… imi socoteste amenda in zile inchisoare, cum iti socoteste tie la CAP..normele de munca! Atata apuca sa-mi explice advocatul ala dupa proces! Auzi fa, mi-adusai aminte! La restaurantu` de langa Tribunal, ca ma dusai si eu sa beau o bere, auzai pe unii care lucreaza pe la UjCAP ca gangavu` asta de ne conduce la Bucuresti a zis ca este slaba productia in CAP… ca taranii nu se mai duc la munca ! Cica …daca nu faci normele la CAP ne ia lotul asta personal de pa langa casa… si ramanem si fara vie si fara razoare pentru legume! O sa te ajut tot eu… ca o sa mai lucrez dupa servici la CAP in contul normelor tele!
– Fac moarte de om, Vasile, daca se atinge cineva de gradina mea… se incrunta nevasta!
– Faci pe dracu! Vezi ce iese daca toti prostii facura scoala?! Asta iti ramase si tie in dibla din ce invatasi in cele 7 clase; vrem pamant de G. Cosbuc! De ce sa faci moarte de om … cand poti sa dai din gura ? Poate asa iti consumi portia de dat cu fleanca si nu ma mai turui numai pa mine… pe unde ma apuci: prin casa, prin curte, prin gradina si mai ales cand vin, obosit, din tura! Ca, numai pentru atata flecareala politica, sa-ndupleca si de tine un judecator sa gaseasca vrun lidice ca sa nu faci puscarie!

C e a p u c i u r i l e -III-

Dupa atatea anchete si procese, trecu si toamna! Muncitorul cooperator, Vasile, petrecu Craciunul si Anul Nou multumit ca a putut sa bea si el un pahar de vin cu familia si prietenii si nu la mititica, la portia de turta cu zama si cu hardaul de noapte in camera.

Navetistii din comuna il informasera si pe maistru` de la combinat de pataniile sale cu vitelul!
– Vasile, cand te luam in grija colectivului, ca auzai ca dadusi de necaz cu procuratura?
– Adica… cum sa ma luati voi in grija voastra?
– Sa fii tu sanatos cati condamnati la locul de munca am avut eu aici in grija… pentru reeducare!
– Domn` maistru pa mine m-ati scapat de la reeducare ca eu am fost mai bun decat advocatul si procurorul lor la proces si am scapat doar cu o amenda!

Pe la jumatatea lunii ianuarie Vasile intra ingrijorat in casa dupa ce, pe un ger naprasnic, daduse furaje la vacile din grajd, trei la numar, ca acum trebuia hranit si geamanul fatat vara trecuta si scapat de la sacrificarea cu bucluc.

– Nevasta, n-o sa ne ajunga furajele pana da coltul ierbii! S-a terminat sfecla furajera, iar otava daca mai ajunge pentru doua saptamani! Ca n-o sa scoatem vacile din iarna numai cu paie! Trebuie sa mai cumparam fan de la necooperativizatii aia de la munte! Spun colegii mei de la combinat ca au cate 2-3 clai de fan de vanzare.
– Da` aia de unde au atat fan, ma Vasile, ei nu cresc animale ? Ce… D-zeu, ne jupoaie pe noi cu specula cu fan?
– Au si animale, da` muncesc pamantul lor. Cosesc ai dracu toate coastele alea pe care le vedem cand mai mergem la bai, in statiune. In turele de noapte vin franti de oboseala; ba ca au fost la sapa, ba ca au fost la coasa, ba ca la cules de prune si mere. Dimineata spun ca se aleg doar cu somnul pe autobuz, in drum sprea casa, ca o iau de la capat cu munca. In turele de dimineata, acum, vin iar obositi! Stau noaptea sa faca tuica pa sest… ca sa nu-i prinda militia….
– Ma` Vasile da` ar trebui ca astia care fac legi sa-i oblige si pa munteni sa vinda fanul la un pret…. asa cum statul pune preturile pe cerealele pe care le achizationeaza de la CAP-uri, ca le ia ai dracu… mai pe nimic…
– Asta ar mai trebui, sa le impuna si lor preturi! Ce, nevasta, tie iti impune cineva cu cat le dai graul si porumbul pe blanele, pe merele, pe tuica sau pe posirca cu care vin muntenii la poarta ta, paziti de cateaua legata de carute ? Numai ca, de la un timp, nu avem ce sa le mai vindem. Produsele pe care le luam pe normele de munca sunt tot mai putine… Sacrific un salariu si cumpar o remorca de fan.
– Vezi ce faci Vasile, cand mai treci prin centru, anunta-l pa veterinar ca i s-a facut si junincii de taur! Fa si tu ceva… nu lasa totul pe capul meu, daca vrei sa avem lapte si branza la iarna care vine!
– Crezi ca n-am bagat de seama? Asteptam sa-mi spui tu? Stiu ca tu esti femeie de familie si nu inviti barbati acasa in lipsa mea. Astazi la 12 se infiinteaza veterinarul sa faca monta artificiala la vitica. Ma duc sa fac curatenie prin grajd sa nu zica ala ca tinem vacile in balegar.

– Vasile, esti acasa? striga veterinarul in timp ce-si rezema bicicleta de gard.
– Acasa… acasa taure! Te asteapta o juninca – fata mare!
– Ma si luasi peste picior, Vasile.
– Da` cand isi scuipa babele in san, pe la poarta, cand te vad trecand pa ulita, « dracu a mai vazut taur pa bicicleta si cu sula in servieta » nu te superi veterinare? Vezi cum faci lucrarea, cum manevrezi seringa, cata samanta ii bagi in fundul vitelei, sa nu dea dracu sa faca si asta doi vitai, ca aia a batrana, ca pa tine te pun sa cumperi notret la iarna!

C e a p u c i u r i l e- IV-

Zvonurile despre ciuntirea loturilor personale ale cooperatorilor care nu presteaza normele de munca hotarate de Adunarea Generala prinsera contur imediat pe la sfarsitul lui gerar. Echipe formate din brigadieri si topometristi se infiintara pe mejdina dintre tarlaua CAP si loturile personale din vatra satului.

– Bai, Georgica…. ce te varasi cu pangliga prin gradina mea, il lua la rost Vasile pe unul care sarise gardul si venise cu capul ruletei pana aproape de grajdul din curte.

– Am primit dispozitie sa refacem aliniamentul parcelelor.

– Si v-ati gasit-o sa ma aliniati si pe mine, desteptilor!

– Dispozitii de sus Vasile! Degeaba te certi cu mine, se justifica masuriciul.

– Lasa ca vine ea Adunarea Generala! De nu v-o placea voua ce-o sa va fac, imbuibatilor! Se spunea ca ne mai maresc loturile personale pana la un pogon ca sa putem sa traim si noi, nu sa le ciumpaviti si p-astea pe care le avem, se burzului nevasta lu` Vasile.

In saptamana urmatoare buldozere si tractoare navalira peste gardurile ceapistilor, daramara tot, scoasera pomii si vita de vie, arara. In ciuda bocetelor si blestemelor femeilor, pana seara, se trezira toti cu tarlaua Cap-ului pana in curtea casei!

– Bai, sa puneti mana sa faceti gardul sa nu intre vitele si orateniile pe aratura, ameninta superior brigadierul insotit de unul din militienii comunei!

– Facem gardul, brigadiere, da` voua vi s-a urcat la cap si iesiti la drumul mare… ca sarpele cand il doare capul.

– Lasa Vasile ca si voi…. v-ati luat servicii si ati lasat dracului muncile agricole in colectiva pe seama muierilor. Stii cum se zice ca daca lasi tarlaua nemuncita vine altul si-o lucreaza! Am ajuns sa facem lucrarile agricole cu elevii si militarii.

– Si credeti voi ca rezolvati munca in colectiva daca daramarati gardurile si ne lasarati fara vii? Poate intr-un fel o rezolvati, da` vedem noi cum, brigadiere… Aveti voi nitica rabdare! raspunse in dodii Vasile.

La adunarea generala, la care participa si primul secretar al judetului, discutiile au fost aprinse, dupa ce presedintele CAP prezenta o dare de seama cu succesele in productiile record la grau si porumb. Au continuat cu tamaierile si linguselile alti profitori ai satului. Cand a vrut sa ia cuvantul si Vasile presedintele a cerut sistarea discutiilor:

– Tovarasul Vasile, d-ta… stiam ca nu mai esti taran cooperator; te-ai dat cu clasa muncitoare, vru sa-l intimideze presedintele de sedinta pe Vasile care facea un scandal teribil in fundul salii Caminului Cultural.

– Da` ce, pamantul cu care tata a intrat in CAP, nu este al meu? mai fu auzit Vasile… de la prezidiu!

– Lasati-l sa vorbeasca, interveni impaciuitor primul secretar al judetului.

– Multumesc tovarase prim! Vreau sa fiu scurt! S-au spus in aceasta adunare numai minciuni! Nu este adevarat ca s-au obtinut productii mari la cereale! Va spun eu cum s-a procedat Au semanat suprafete mai mari si au raportat suprafete mai mici! Colectiva este ca o stana fara caini! Fura toti pe apucatelea! Batozistii, lasa cate o cupa cu grau pe miriste si o recupereaza noaptea, soferii de pe camioane mai arunca saci de grau prin curtile lor in drum spre magazie, paznicii de noapte tin de sase celor care culeg porumbul, la zootehnica nu se inregistreaza productia….

– Am inteles, tov Vasile, il intrerupse Primul-Secretar, da` niste propuneri nu ai d-ta? Nu crezi ca am putea sa gasim in comuna niste oameni destoinici cu care sa facem o revolutie in agricultura?

– Tovarase prim secretar, pentru o revolutie nu gasim atatia oameni, da` pentru o razmerita… precis gasim! …! o scurta Vasile si parasi sala.

Primul semn de razmerita… a aparut imediat dupa adunarea generala cand sediul Primariei din comuna a luat foc… din motive neelucidate! CeaPUCISTII au aplaudat… mai apoi… pe cei care au rasturnat socialismul prin revolutia-PUCI!

Acum, la 19 ani dupa PUCI, Vasile, muncitor pensionat dupa disponibilizare si taran proprietar de terenuri, invata alte norme! Cica sunt europene! De asomarea porcilor si de mulgerea vacilor fără trasul de ţâţe…! Fân cumpărâ tot de la munteni!

Concepte neoseparatiste care pregatesc, in perespectiva, federalizarea si separatismul!

iulie 24, 2010

Asa ceva se doreste.

In strada?

http://www.antena3.ro/romania/maghiarii-cer-o-redesenare-a-granitelor-vor-formarea-unei-noi-regiuni-de-dezvoltare-prin-unirea-judetelor-harghita-covasna-si-mures_104252.html

Despre descentralizarea administrativa si subsidiaritatile regionale am scris in urma cu doi ani un comentariu pe un portal care nu mai exista.

In contextul declaratiilor autonomist separatiste ale pastorului Tokes  discutiile sunt din nou de actualitate si reiau  acel  comentariu in forma initiala postat si pe Blogul lui Nastase.

DESCENTRALIZARE prin CENTRALIZARE sau UNIUNE EUROPEANA FARAMITATA.

Paradoxal, dar, defrisate de orice conotatii subsidiariste greu de inteles, cam la asa ceva se reduc discutiile purtate pe forumuri, in presa si prin diverse cabinete despre asa zisa descentralizare!! In fond, se discuta despre desfiintarea celor 40 de judete si infiintarea a 8-10 regiuni!

Ca pastila sa fie inghitita fara greturi nu se vorbeste despre regiuni ci despre euroregiuni!

In termeni strict juridici, este o mare diferenta intre euroregiunile de dezvoltare si regiunile administrative!

” Colaborarea în cadrul euroregiunilor consta în crearea unor legaturi directe între regiuni si comunitati aflate de o parte si de alta a frontierelor de stat, în virtutea competentelor autoritatilor locale, asa cum sunt ele definite în legislatia nationala.” (site MAE)

In 1950, comunistii au desfiintat traditionala impartire administrativa a tarii, pe judete, inlocuind-o cu 16 regiuni, fiecare regiune luand cate 3-4 vechi judete! Rezultatul a fost ca, timp de 20 de ani, investitiile s-au concentrat in cele 16 capitale de regiuni, in detrimentul centrelor de raioane! In 1968 s-au infiintat cele 40 de judete, puterea de decizie mutandu-se din cele 16 centre regionale spre 40 de centre de decizie judeteana! Asta da descentralizare! Rezultatul a fost ca 30-40 orasele au devenit, tot in 20 de ani, mari orase cu o populatie de peste 100 000 locuitori, asa cum le vedem si astazi !

Ce doresc, in definitiv, cei care discuta despre o noua impartire administrativ-teritoriala ?
Vor sa concentreze deciziile in 8 centre regionale! Daca s-ar realiza, am fi in fata unei hipercentralizari, mult mai paguboasa decat cea din anul 1950 !

Ce doresc altii?

In spatele unor teorii despre subsidiaritate si nevoia de descentralizare, ei nu vorbesc despre o deplasare a deciziilor din plan central, convergenta pe intreg teritoriul tarii, ci amintesc despre structuri locale de guvernare, mai accentuate in zona Transilvaniei! Aceasta nu ar fi descentralizare ! Acestea sunt concepte neoseparatiste care pregatesc, in perespectiva, federalizarea si separatismul.

Umbra lui Mircea la Cozia

iulie 4, 2010

„Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute,
Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit,
Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sînt ţie cunoscute,
Cine oar’ poate să fie omul care te-a-ngrozit?

Este el, cum îl arată sabia lui şi armura,
Cavaler de ai credinţei, sau al Tibrului stăpîn,
Traian, cinste a Romei ce se luptă cu natura,

Urias e al Daciei, sau e Mircea cel Bătrîn?

Mircea! îmi răspunde dealul; Mircea! Oltul repetează.
Acest sunet, acest nume valurile-l priimesc,
Unul altuia îl spune; Dunărea se-nstiinţează,
Ş-ale ei spumate unde către mare îl pornesc.”

Grigore Alexandrescu (7 mai 1844)

M-rea Cozia

Mormantul lui Mircea la Cozia

Mormantul Teodorei

Io Mircea Voevod ctitor al Manastirii Cozia

Pensii Militare: Mama lui Traian Basescu are pensie militara de urmas

iunie 29, 2010

 

Spuneti ca unde a scuipat Basescu v-a pupat Cuza

Iata ce declara Basescu la „Nasu” pe la mijlocul lunii aprilie a.c. cand spunea ca nu este de acord cu scaderea pensiilor militarilor si ca, daca se va intampla „o sa vedem la promulgare„:

 „Traian Băsescu: Vă rog să mă credeţi că vă spune un fiu de colonel în rezervă, Dumnezeu să îl ierte, şi a cărui mamă a optat pentru pensia militară şi care este 750 de lei, pensia unui colonel din vremea muncilor agricole.”

Legea de desfiintare a pensiilor militare mai are un singur pas de strabatut,  inainte de a intra in vigoare: promulgarea de catre presedintele Basescu.

Sa vedem daca are curajul sa o retrimita in Parlament spre  reexaminare, asa cum se confesa lui „Nasu” sau va intra in istorie ca presedintele care a suprimat un drept al militarilor obtinut inca de vremea lui Cuza.

Legea privind unele masuri in domeniul pensiilor, in forma revizuita prin Decizia CCR, a fost adoptata cu majoritatea  voturilor parlamentarilor, intre care se numara si cele ale parlamentarilor opozitie, fara sa incerce modificarea unor dispozitii.

Va semna Basescu recalcularea pensiei mamei sale fara sa-i tremure mana?

UPDATE

A semnat!

Presedintele Traian Basescu a semnat, luni, decretele pentru promulgarea legilor care prevad scaderea salariilor bugetarilor cu 25% si recalcularea unor pensii speciale, dupa ce plenul reunit le-a pus in acord cu decizia CCR, in sedinta de dimineata.

 

 

Clasa muncitoare a iesit la pensie!

iunie 28, 2010

Fosta clasa muncitoare vrea la Cotroceni

S-a tot discutat despre anemica reactie a sindicalistilor fata de masurile de austeritate anuntate de Basescu.

Cele mai vehemente reactii au venit din partea pensionarilor. In cateva randuri au vrut sa dea buzna peste zidurile Cotroceniului ca sa-i ceara socoteala presedintelui pentru intentia de a le micsora valoarea nominala a punctului de pensie.

Pana la urma au si reusit sa induplece CCR sa considere neconstitutionala prevederea legala pentru care guvernul Base-Boc isi aumase” raspunderea”  si care fusese aprobata cu concursul parlamentarilor care, acum, alcatuiesc celebra LISTA a RUSINII.

Cine sunt acesti pensionari care au infrant autoritatea regimului Basescu?

Sunt cei care in timpul regimului Ceausescu reprezentau clasa muncitoare, cea care a muncit, adusa fiind din mediul rural, in fabricile si uzinele cu care se mandrea regimul comunist si isi luase in serios rolul de clasa politica  conducatoare, chit ca politrucii din Partidul Comunist decideau in locul ei. Prin anii cincizeci daca un cetatean iti spunea ca este muncitor, era ceva  mai  impresionant decat daca iti spunea ca este intelectual, functionar  sau director. Nici taranii cooperatori nu se simteau prea bine in statutul acordat de partid, comparativ cu muncitorimea…

Daca erai director nu te simteai prea bine dacain sedintele de partid sau in adunarile generale ale oamenilor muncii se ridica vreun muncitor si incepea sa te critice in fata activistilor de partid trimisi de la raionala, regionala sau, ulterior, de la judeteana de partid. 

Indiferent cat am critica noi, acum, regimul comunist… nu trebuie sa-i umilim pe cei care atunci, in calitatea lor de muncitori, au ridicat cam tot ce vedem noi in jurul nostru. 

Cei care au supravietuit unui regim nedemocratic au dovedit ca stiu sa lupte eficient si impotriva unui regim… numai de forma democratic. De asemenea, ei recunosc primii semnele prevestitoare reintoarcerii la un regim autoritar.

Sindicalistii de astazi reprezinta o masa eterogena de profesii, cu interese diferite, care cu greu poate sa se solidarizeze in scopul  unor  proiecte sociale.

Pe de-o parte sunt legati prin prevederi contractuale de patronat si, pe de alta parte, sunt manevrati de liderii sindicali, de partidele politice si de autoritatile statului.

Cu astfel de sindicalisti sa tot fii presedinte si premier!

Concluzia: nu va atingeti de drepturile celor care mai stiu ce inseamna spiritul de clasa. Cat mai traiesc!