CEAPUCIURILE


Blana... sarutului🙂

Scris de PLANO pe 27 iulie 2008 pe Portalul Intersectii

C e a p u c i u r i l e– I-

Tare greu mai mergeau lucrurle prin CAP-uri! Ca de-aia le si poreclisera taranii …CeAPuci-uri ! Adica te alegeai doar cu ce mai apucai noaptea de prin tarlale!
Mai in fiecare comuna era cate un taran….. din ala hatru, care spunea vorbe cu bataie lunga. Nimeni nu-l intrecea insa pe nea Vasile dintr-o comuna din sudul tarii! Nu se ferea nici de autoritati… ca mai aflase el niste soparlite pe la radio. Spunea, la o tuiculita…. la Bufet, ca nu numai americanii au lasat lumea sloboda la gura… ba si sovieticii au un sef insemnat pe frunte, care le-a permis rusilor sa-si dezghete limba .
Dadu insa de o belea! Pe vremea aia nu aveai voie sa sacrifici taurinele! Cum vaca i-a fatat doi vitei…asa …cam pe toamna, dupa ce a dat bruma, a taiat unul din vitici pentru consumul familiei! Se sfarsise aproape si carnea din frigider cand seful de post i-a batut la poarta si l-a luat la intrebari unde este vitelusul? Cineva il parase. ..ca l-a taiat!
– Iote-l sefule in ceair… ca abia il opri sa nu mearga pa izlaz dupa ma-sa!
– Nea Vasile… nu ma prostesti cu una cu doua pe mine ! Uite ce scrie aici.. ! Mie sa mi-l arati pa geamanul vitelului din ceair!
– Asa e domn sef… da` p-al doilea l-a pierdut vaca pe camp ! S-a dus in alta ciurda ca… nu putea sa-i sufera pe amandoi sa suga!
– Si ce-ai fi vrand, acuma… sa te bag la culpa comuna cu vaca pentru disparitia vitelului ? D-ta esti autorul principal : l-ai taiat! Da aici o declaratie ca esti de acord sa -ti controlez casa, deveni autoritar militianul… in timp ce scotea o fila de scris din porthart!
– Nu stiu carte domn` sef ! incerca Vasile.
– Bine, scrie o declaratie ca nu stii carte, il lua peste picior reprezentantul legii!
Dupa formalitatile de legalitate, seful de post se duse direct la lada frigorifica unde mai erau doua pachetele inghetate de carne.
– Ia zi-i nea Vasile ce e cu carnea asta aici?
– Am cumparat-o din hala de la Valcea, domn sef. Doar stiti ca de cand cu noul prim secretar se gasesc de toate in piata… vru nea Vasile sa-l imbuneze pe sefu` de post.
– Hai sa ne uitam si-n podul grajdului, isi lua militianul avant, ca nu cred sa te fi lasat pe d-ta inima sa arunci pielea
vitelului !
I se muiau picioarele lu` nea Vasile in timp ce punea scara spre gura podului! Se gandea in sinea lui ca mai bine ingropa pielea decat sa-i dea sare ca s-o pana la uscat in pod!
Corpul delict gasit, intocmit dosar penal !
S-a prezentat Vasile la Judecatorie, ca inculpat, pentru sacrificare de animale…. fara autorizatie!
– Inculpat Vasile…..recunosti fapta? ii lua judecatorul interogatoriul !
– Da, domnule judecator!
– Pai… si de ce ai taiat vitelul ?
Am crezut ca este al meu, domn` judecator!

C e a p u c i u r i l e -II-

Vasile se intoarse de la Judecatorie cu pareri impartite.
De cum intra in curte nevasta il privi iscoditoare:
– Ei, Vasile, ce facusi, iti pusera si tie pielea pa bat? Tare capos si hapsan mai esti! Nu-ti ajungea ca ai avut carne pe masa, o saptamana …te-ai mai hupit sa pastrezi si pielea vitalului! Tu nu ai vazut ca toti din comuna arunca pielea ca sa nu dea de necaz ?
– Asa iesi…ce sa fac? Da` te-ai fi bucurat tu, nevasta, daca gaseam un samsar care sa duca pielea la tabacit sau s-o predea la Deceau…pentru fabrica? Mai luam si eu un ban…  d-aia am pastrat-o in pod !
– Na acum… o sa rada toti din sat… ca esti puscarias!
– Fa, scapai numai c-o amenda, cam piperata, da` il induplecai pa judecator sa nu ma duc la parnaie! Mai mult vorbi eu decat advocatul ala pa care mi-l tocmira ei! Zisa ca apreciaza sinceritatea mea si ca nu as fi eu ..asa ..pericolos! Cata el un lidice prin cartulia penala ca sa-mi dea numai amenda! Da` imi dete si un termen de incercare sa nu mai calc stramb. Ale dracu de legi mai facura astia… ca ajunsai sa dau pa vitelul meu mai mult decat l-as fi cumparat. Sanatos sa fiu ! Castig eu de la combinat sa platesc amenda! Al dracu de vital ca era sa-mi pierd si serviciu pentru pielea lui!
– Si nu poti sa nu platesti, Vasile ?
-Musai trebuie sa platesc ca de nu… imi socoteste amenda in zile inchisoare, cum iti socoteste tie la CAP..normele de munca! Atata apuca sa-mi explice advocatul ala dupa proces! Auzi fa, mi-adusai aminte! La restaurantu` de langa Tribunal, ca ma dusai si eu sa beau o bere, auzai pe unii care lucreaza pe la UjCAP ca gangavu` asta de ne conduce la Bucuresti a zis ca este slaba productia in CAP… ca taranii nu se mai duc la munca ! Cica …daca nu faci normele la CAP ne ia lotul asta personal de pa langa casa… si ramanem si fara vie si fara razoare pentru legume! O sa te ajut tot eu… ca o sa mai lucrez dupa servici la CAP in contul normelor tele!
– Fac moarte de om, Vasile, daca se atinge cineva de gradina mea… se incrunta nevasta!
– Faci pe dracu! Vezi ce iese daca toti prostii facura scoala?! Asta iti ramase si tie in dibla din ce invatasi in cele 7 clase; vrem pamant de G. Cosbuc! De ce sa faci moarte de om … cand poti sa dai din gura ? Poate asa iti consumi portia de dat cu fleanca si nu ma mai turui numai pa mine… pe unde ma apuci: prin casa, prin curte, prin gradina si mai ales cand vin, obosit, din tura! Ca, numai pentru atata flecareala politica, sa-ndupleca si de tine un judecator sa gaseasca vrun lidice ca sa nu faci puscarie!

C e a p u c i u r i l e -III-

Dupa atatea anchete si procese, trecu si toamna! Muncitorul cooperator, Vasile, petrecu Craciunul si Anul Nou multumit ca a putut sa bea si el un pahar de vin cu familia si prietenii si nu la mititica, la portia de turta cu zama si cu hardaul de noapte in camera.

Navetistii din comuna il informasera si pe maistru` de la combinat de pataniile sale cu vitelul!
– Vasile, cand te luam in grija colectivului, ca auzai ca dadusi de necaz cu procuratura?
– Adica… cum sa ma luati voi in grija voastra?
– Sa fii tu sanatos cati condamnati la locul de munca am avut eu aici in grija… pentru reeducare!
– Domn` maistru pa mine m-ati scapat de la reeducare ca eu am fost mai bun decat advocatul si procurorul lor la proces si am scapat doar cu o amenda!

Pe la jumatatea lunii ianuarie Vasile intra ingrijorat in casa dupa ce, pe un ger naprasnic, daduse furaje la vacile din grajd, trei la numar, ca acum trebuia hranit si geamanul fatat vara trecuta si scapat de la sacrificarea cu bucluc.

– Nevasta, n-o sa ne ajunga furajele pana da coltul ierbii! S-a terminat sfecla furajera, iar otava daca mai ajunge pentru doua saptamani! Ca n-o sa scoatem vacile din iarna numai cu paie! Trebuie sa mai cumparam fan de la necooperativizatii aia de la munte! Spun colegii mei de la combinat ca au cate 2-3 clai de fan de vanzare.
– Da` aia de unde au atat fan, ma Vasile, ei nu cresc animale ? Ce… D-zeu, ne jupoaie pe noi cu specula cu fan?
– Au si animale, da` muncesc pamantul lor. Cosesc ai dracu toate coastele alea pe care le vedem cand mai mergem la bai, in statiune. In turele de noapte vin franti de oboseala; ba ca au fost la sapa, ba ca au fost la coasa, ba ca la cules de prune si mere. Dimineata spun ca se aleg doar cu somnul pe autobuz, in drum sprea casa, ca o iau de la capat cu munca. In turele de dimineata, acum, vin iar obositi! Stau noaptea sa faca tuica pa sest… ca sa nu-i prinda militia….
– Ma` Vasile da` ar trebui ca astia care fac legi sa-i oblige si pa munteni sa vinda fanul la un pret…. asa cum statul pune preturile pe cerealele pe care le achizationeaza de la CAP-uri, ca le ia ai dracu… mai pe nimic…
– Asta ar mai trebui, sa le impuna si lor preturi! Ce, nevasta, tie iti impune cineva cu cat le dai graul si porumbul pe blanele, pe merele, pe tuica sau pe posirca cu care vin muntenii la poarta ta, paziti de cateaua legata de carute ? Numai ca, de la un timp, nu avem ce sa le mai vindem. Produsele pe care le luam pe normele de munca sunt tot mai putine… Sacrific un salariu si cumpar o remorca de fan.
– Vezi ce faci Vasile, cand mai treci prin centru, anunta-l pa veterinar ca i s-a facut si junincii de taur! Fa si tu ceva… nu lasa totul pe capul meu, daca vrei sa avem lapte si branza la iarna care vine!
– Crezi ca n-am bagat de seama? Asteptam sa-mi spui tu? Stiu ca tu esti femeie de familie si nu inviti barbati acasa in lipsa mea. Astazi la 12 se infiinteaza veterinarul sa faca monta artificiala la vitica. Ma duc sa fac curatenie prin grajd sa nu zica ala ca tinem vacile in balegar.

– Vasile, esti acasa? striga veterinarul in timp ce-si rezema bicicleta de gard.
– Acasa… acasa taure! Te asteapta o juninca – fata mare!
– Ma si luasi peste picior, Vasile.
– Da` cand isi scuipa babele in san, pe la poarta, cand te vad trecand pa ulita, « dracu a mai vazut taur pa bicicleta si cu sula in servieta » nu te superi veterinare? Vezi cum faci lucrarea, cum manevrezi seringa, cata samanta ii bagi in fundul vitelei, sa nu dea dracu sa faca si asta doi vitai, ca aia a batrana, ca pa tine te pun sa cumperi notret la iarna!

C e a p u c i u r i l e- IV-

Zvonurile despre ciuntirea loturilor personale ale cooperatorilor care nu presteaza normele de munca hotarate de Adunarea Generala prinsera contur imediat pe la sfarsitul lui gerar. Echipe formate din brigadieri si topometristi se infiintara pe mejdina dintre tarlaua CAP si loturile personale din vatra satului.

– Bai, Georgica…. ce te varasi cu pangliga prin gradina mea, il lua la rost Vasile pe unul care sarise gardul si venise cu capul ruletei pana aproape de grajdul din curte.

– Am primit dispozitie sa refacem aliniamentul parcelelor.

– Si v-ati gasit-o sa ma aliniati si pe mine, desteptilor!

– Dispozitii de sus Vasile! Degeaba te certi cu mine, se justifica masuriciul.

– Lasa ca vine ea Adunarea Generala! De nu v-o placea voua ce-o sa va fac, imbuibatilor! Se spunea ca ne mai maresc loturile personale pana la un pogon ca sa putem sa traim si noi, nu sa le ciumpaviti si p-astea pe care le avem, se burzului nevasta lu` Vasile.

In saptamana urmatoare buldozere si tractoare navalira peste gardurile ceapistilor, daramara tot, scoasera pomii si vita de vie, arara. In ciuda bocetelor si blestemelor femeilor, pana seara, se trezira toti cu tarlaua Cap-ului pana in curtea casei!

– Bai, sa puneti mana sa faceti gardul sa nu intre vitele si orateniile pe aratura, ameninta superior brigadierul insotit de unul din militienii comunei!

– Facem gardul, brigadiere, da` voua vi s-a urcat la cap si iesiti la drumul mare… ca sarpele cand il doare capul.

– Lasa Vasile ca si voi…. v-ati luat servicii si ati lasat dracului muncile agricole in colectiva pe seama muierilor. Stii cum se zice ca daca lasi tarlaua nemuncita vine altul si-o lucreaza! Am ajuns sa facem lucrarile agricole cu elevii si militarii.

– Si credeti voi ca rezolvati munca in colectiva daca daramarati gardurile si ne lasarati fara vii? Poate intr-un fel o rezolvati, da` vedem noi cum, brigadiere… Aveti voi nitica rabdare! raspunse in dodii Vasile.

La adunarea generala, la care participa si primul secretar al judetului, discutiile au fost aprinse, dupa ce presedintele CAP prezenta o dare de seama cu succesele in productiile record la grau si porumb. Au continuat cu tamaierile si linguselile alti profitori ai satului. Cand a vrut sa ia cuvantul si Vasile presedintele a cerut sistarea discutiilor:

– Tovarasul Vasile, d-ta… stiam ca nu mai esti taran cooperator; te-ai dat cu clasa muncitoare, vru sa-l intimideze presedintele de sedinta pe Vasile care facea un scandal teribil in fundul salii Caminului Cultural.

– Da` ce, pamantul cu care tata a intrat in CAP, nu este al meu? mai fu auzit Vasile… de la prezidiu!

– Lasati-l sa vorbeasca, interveni impaciuitor primul secretar al judetului.

– Multumesc tovarase prim! Vreau sa fiu scurt! S-au spus in aceasta adunare numai minciuni! Nu este adevarat ca s-au obtinut productii mari la cereale! Va spun eu cum s-a procedat Au semanat suprafete mai mari si au raportat suprafete mai mici! Colectiva este ca o stana fara caini! Fura toti pe apucatelea! Batozistii, lasa cate o cupa cu grau pe miriste si o recupereaza noaptea, soferii de pe camioane mai arunca saci de grau prin curtile lor in drum spre magazie, paznicii de noapte tin de sase celor care culeg porumbul, la zootehnica nu se inregistreaza productia….

– Am inteles, tov Vasile, il intrerupse Primul-Secretar, da` niste propuneri nu ai d-ta? Nu crezi ca am putea sa gasim in comuna niste oameni destoinici cu care sa facem o revolutie in agricultura?

– Tovarase prim secretar, pentru o revolutie nu gasim atatia oameni, da` pentru o razmerita… precis gasim! …! o scurta Vasile si parasi sala.

Primul semn de razmerita… a aparut imediat dupa adunarea generala cand sediul Primariei din comuna a luat foc… din motive neelucidate! CeaPUCISTII au aplaudat… mai apoi… pe cei care au rasturnat socialismul prin revolutia-PUCI!

Acum, la 19 ani dupa PUCI, Vasile, muncitor pensionat dupa disponibilizare si taran proprietar de terenuri, invata alte norme! Cica sunt europene! De asomarea porcilor si de mulgerea vacilor fără trasul de ţâţe…! Fân cumpărâ tot de la munteni!

3 Răspunsuri to “CEAPUCIURILE”

  1. plano10 Says:

    Culese din folclorul antedecembrist al satelor colectivizate.

  2. furios4you Says:

    foarte tare.felicitari.Nu vindem alcool şi tutun minorilor.Major la 6 ani http://furios4you.wordpress.com/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: