-Revocarea presedintilor camerelor Parlamentului. Decizia Curtii Constitutionale.

Mircea Geoana in travesti                            Sala de sedinte a CC

În cadrul şedinţei din data de 14 noiembrie 2005, Curtea Constituţională,  referitor la neconstituţionalitatea unor articole din regulamentele celor două Camere ale Parlamentului, s-a pronunţat după cum urmează:

I. Cu privire la Regulamentul Senatului a reţinut următoarele:

………
2. În privinţa dispoziţiilor art.30 alin.(1) din Regulament, care prevăd că revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, atunci când persoana care deţine această funcţie încalcă prevederile Constituţiei ori încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului şedinţelor comune ale celor două Camere, Curtea a decis că acestea sunt neconstituţionale.

Caracterul neconstituţional al acestor dispoziţii regulamentare derivă din faptul că textul se abate de la dispoziţiile art.64 alin.(5) din Constituţia României şi instituie o confuzie între revocarea politică şi revocarea ca sancţiune a preşedintelui Senatului, încălcându-se prevederile constituţionale privitoare la respectarea configuraţiei politice în ce priveşte alcătuirea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare, precum şi la dreptul la apărare.

Curtea Constituţională observă că, potrivit art.64 alin.(5) din Legea fundamentală, birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere. Din acest text constituţional rezultă, fără echivoc, că prin configuraţia politică a fiecărei Camere se înţelege compunerea acesteia rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective.

În virtutea configuraţiei politice izvorâte din voinţa corpului electoral se desemnează şi preşedintele Camerei Deputaţilor, şi preşedintele Senatului. Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.

Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice.

3. De asemenea, au fost declarate neconstituţionale prevederile alin.(2) ale aceluiaşi articol regulamentar, potrivit cărora revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, întrucât soluţia revocării preşedintelui uneia din Camerele Parlamentului, pentru considerente politice conjuncturale, încalcă prevederile art.64 alin.(5) din Constituţie referitoare la menţinerea configuraţiei politice a Camerelor pe întreaga durată a legislaturii.
…….

5. Curtea Constituţională constată că, date fiind legăturile nemijlocite cu dispoziţiile art.30 alin.(1) şi (2), sunt neconstituţionale şi prevederile art.32 alin.(1) din Regulament, potrivit cărora revocarea preşedintelui Senatului este urmată de alegerea unui nou preşedinte, cu respectarea dispoziţiilor art.24 din aceleaşi Regulament.

Se observă că acestea contravin prevederilor art.64 alin.(5) din Constituţie deoarece omit aplicarea în astfel de situaţii a dispoziţiilor regulamentare ale art.23 alin.(3), care stabilesc că „apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri …”.

Piesa de rezistenta in motivarea deciziei CC este mentinerea configuratiei politice a Camerelor pe intreaga durata a legislaturii, conform art.64, alin(5) din Constitutie.

Modificarea ulterioara a configuratiei politice a Camerelor nu este un temei juridic pentru inlocuirea presedintelui unei Camere.

Iata ca, din 2005 si pana in prezent,  Biroul Senatului, in mai multe compuneri politice, nu s-a sinchisit sa puna de acord Regulamentul de organizare cu Decizia CC.
Neglijenta este decontata de Mircea Geoana.